Poate ca cea mai durabila parte a operei lui Vasile Alecsandri este aceea in proza. Scutit de risipa de silabe si obligatia gravitatii lirice, scriitorul isi revarsa, slobod de a divaga, toate darurile: umor, pictura, inlesnire orientala de povestitor. El n-are inventie, de aceea in substanta toate naratiunile sale sunt jurnale de calatorie. Genul era la moda atunci, ilustrat de Chateaubriand si Lamartine.
Ochiul lui e al unui desenator pasionat de detalii inedite, al unui reporter superior, care surprinde exoticul fara a transfigura. Calatoriile lui urmeaa spiritul acelora ale lui Al. Dumas, foarte gustate pe atunci...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu