Adam si Eva de Tudor Arghezi

Tudor  Arghezi va valorifica in opera sa literara elementul religios pentru a ilustra in maniera personala propria sensibilitate si talentul sau unic literar. Iubirea si religia  sunt doua teme majore care alaturi de "Joc si joaca" alcatuiesc unicitatea volumului de poezii "Tablouri biblice". Poezia de debut  "Adam si Eva" prezinta in maniera ludica(jucausa) actul creator al primilor oameni. Creatia Divinitatii din referatul biblic este transformata in plan artistic, literar intr-o poveste hazlie  care are ca subiect  aparitia omului pe Pamant.
Tema poeziei este jocul creativ al Divinitatii "Dar i-a iesit cam somnoros si cam trandav si naravos stramosul meu , Adam ". Motivele literare care intregesc mesajul operei sunt strihiile( dezlantuirea naturii) omul ca fiinta superioara 
Poezia este structurata in 5 strofe inegale  ca masura si ca rima variabila : prima strofa este o sextina, a doua este octet, a treia este polimorfa, a patra este catren, iar a cincea un distih
Compozitional, poezia  prezinta modernitatea viziunii poetice asupra misterului sacru. 
Datorita limbajului poetic pe care Arghezi l-a revulotionat prin "estetica cuvantului", creatia sa a valorificat prin cuvant toate registrele limbii (popular) arhaic, regional, familial, arbotic etc) 
(La sf sec al IXX-a poetul francez Charles Bodelaire creaza volumul e poezii  "Florile raului" in care demonstreaza faptul ca, frumosul, adevarul, poate fi exprimat si cu ajutorul cuvintelor care nu sunt literare datorita bogatiei de sensuri pe care un cuvant il are.)
Principala figura de stil care valorifica aceasta asociere se numeste oximoron. Astfel in poezia "Adam si Eva", Arghezi realizeaza estetica cuvantului care are la baza ludicul sensului. In prima strofa, Divinitatea este umanizata prin starea de singuratate,  dar si prin dorinta de a avea urmasi. Actul creationist ramane un mister deoarece "borangicul" "argintul" si "promoroaca" sunt simbol ale sufletului uman pe care Dumnezeu l-a proiectat inaintea partii materiale. Cele trei epitete  : "frumosi cinstiti si nevinovati" sunt simbolul puritatii  si nevinovatiei primilor oamneni.
In strofa a doua poetul isi exprima in mod direct descendenta in Adam (pamant) asumandu-si micile imperfectiuni. Creatia primului om isi pierde in viziunea lui Arghezi sacralitatea, devenind un act creativ ludic in care Dumnezeu amesteca pamantul si apa ca in jocurile copilariei. Ceea ce da superioritate actului creator este incercarea de a uni cerul cu pamantul intr-o singura fiinta. Omul primordial, ANDROGINUL. Metafora "Altoit de stea"este simbolul sufletului vesnic, iar "noroiul" este  simbolul trupului muritor.
In strofa a treia adresarea corecta catre cititor prin interjectia predicativa"iata", este o marca a subiectivitatii eului liriic, care pare a spune o poveste ascultatorilor sai. In mod metaforic, eul liric
evidentiaza faptul ca fata lui Adam : "Nici unda lacului nu l-a pastrat" nu este importanta, ci este important sufletul
Actul creator prin care Eva(viata) se va despartii de androgin este atribuit "puterii lui dumnezeiesti". Somnul lui Adam "Dormind mereu, cata sa-l mai trezeasca" reprezinta o taina a creatiei divine. "I-a rupt un os din coaste , cëva", metafora ce eviedentiaza puterea creatoare.
Penultima strofa este pusa semnul jocului si a nevinovatiei ,  unde omul si Dumnezeu traiesc in comuniune si in fratietare
Ultima strofa este o adresare directa a eului liric catre cititor prin care subliniaza condoarea si frumusetea nevinovatiei umane.