Basmul

Basmul este una dintre cele mai vechi specii ale literaturii orale, semnata inca din antichitate, raspandita intr-un numar enorm de variante la toate popoarele.

Trasaturile basmului: 

• ilustreaza o alta lume deceit cea reala, personajele fiind imparati si imparatese, feti-frumosi si fice de crai, Muma-padurii, zmei sau balauri infricosdtori;

• faptele povestite se petrec intr-un tinut indepartat, peste mari si tari, la capatul lumii sau pe taramul celalalt;

• impletirea elementelor reale cu cele fabuloase creeaza fantasticul, ca specific ancestral al basmelor;

• personajele sunt reale si fabuloase, acestea din urma avand puteri supranaturale si putandu-se metamorfoza in animale, plante, insecte sau obiecte ori pot reinvia prin leacuri miraculoase, daca sunt omorati;

• personajul principal trebuie sa depaseasca probele si sa invinga obstacolele puse in cale cu scopul de a demonstra virtuti morale exceptionale si a deveni apt pentru a-si intemeia si conduce propria gospodarie;

• actiunea are la baza conflictul dintre fortele binelui si ale raului, dintre adevar si minciuna, iar deznodamantul consta totdeauna in triumful valorilor pozitive asupra celor negative;

• ca mijloace de compozitie, basmele contin formule specifice initiale, mediane si finale, metafore tipice pentru actiunea narativa;

• prezenta numarului trei, ca cifra cu incarcatura magica si cu forta pentru depasirea probelor si invingerea obstacolelor la care este supus personajul principal din basm;

• cultiva inalte principii morale esentiale ca adevarul, dreptatea, cinstea, prietenia, ospitalilatea, curajul, vitejia prin personajele pozitive si condamna nedreptatea, rautatea, minciuna intruchipate de zmei, balauri, Muma-Padurilor, spani etc.;

Basmul fantastic, popular


Prin basm fantastic intelegem o naratiune continua, in general de o anumita lungime, practic intotdeauna in proza, serioasa in intregul ei,desi umorul nu este exclus in nici un fel, centrata pe un erou sau o eroina care, dupa o serie de aventuri in care elementul supranatural joaca un rol important, isi atinge scopul si traieste fericit(a) de atunci incolo.
Verosimilitatea basmului fantastic trimite spre o vreme îndepărtată,într-un timp mitic. Despre veridicitatea faptelor petrecute într-un timp atât de îndepărtat și insondabil chiar cu percepția omului modern, există accepțiunea: "nu credea nimenea, toată lumea vede că sunt basme de pierdut vremea, poate copiii ăștia mai mici cred că așa a fost. Nu, ce să crezi în minciuni? Niciodată n-o existat oameni care să creadă, chiar dacă n-o știut carte." Inserția în „timpul mitic” este dată de formule inițiale și finale, care fixează timpul narativ în care se proiectează acțiunea, iar la sfârșit închide această buclă temporală, prin revenirea în timpul real.

Basmul cult   apare în paralel cu eforturile de fixare în scris a basmului popular, preluând motivele și tehnicile narative ale acestuia. Culegătorii de folclor devin povestitori, ca în cazul lui Petre Ispirescu, care actualizează și recreează basmul, păstrând funcțiile principale, formule fixe, oralitatea, anumite expresii, dar adăugând o tentă ușor moralizatoare sau aluzii mitologice de sorginte livrescă. Scriitorii devin autori de basme, cunoscuți fiind Nicolae Filimon, Alexandru Odobescu, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici, Barbu Ștefănescu-Delavrancea, Mihail Sadoveanu.

Împlinit printr-o inserție expresivă specifică stilului marilor scriitori, basmul cult își armonizează structurile narative, dobândind unitate și fluență discursivă. Basmul cult reflectă viziunea scriitorului și integreaza teme și motive caracteristice ale operei acestuia. Scriitorul respectă de regulă structura și tipologia basmului popular, dar poate aduce modificări narative, alternând persoana a treia cu persoana întâia și a doua, forțând o comunicare directă cu cititorul și dând uneori o nuanță subiectivă discursului narativ. În același timp, se pot identifica particularități ale stilului, modalități portretistice și motive proprii autorului în scenariul basmului, care îi conferă originalitate și atractivitate.

Basmul cult estompează de cele mai multe ori miraculosul și fantasticul, dându-le o mai mare verosimilitate, și în același timp reduce caracterul convențional al unor secvențe narative prin adăugarea unor semnificații și efecte specifice literaturii culte.